Cu asigurarea-n bat

Iuhu-hu...că-i plină ţara de nebuni. Tocmai mă bucuram că am scapat de ei, cand,  hop...mai apare unul. Un nenea cu ifose. Cu pământ sub unghiile murdare, geacă de piele de tractorist de pe vremea Răposatului, dar cu ifose. îmi vâră sub nas o poliţă de asigurări. O vrea tradusă, dar o lasă la tradus numai dacă fac ce vrea el. Si anume: În loc de numele trecut la "Asigurat" să fac bine să pun alt nume. Că e nevasta lui. Ca zice el, scrie la lege ca asigurarea se extinde pentru toti membrii familiei. Ha! Să mă apuc să îi explic de ce nu o fac si că nu pot modifica actele originale? De unde ştiu eu ca madama e nevastă-sa? Poate ca legea există, dar ce treabă am eu cu asta? Of. Explică-i mârlanului ca nu e voie. Numai sa nu mai ia la bătaie.  Ok. Nebunul nr. 1
 Nebunul nr. 2-Mai rău si mai jegos. Îmi lăsase ieri 3 acte. Astăzi, când a venit să le ridice gata legalizate, îmi comunică senin, ca nu îi mai trebuie un act, aşa că, nu-l va plăti.  Pur şi simplu. Apoi incepe sa strige la mine că de ce am scris in certificatul lui medical ca are 54 de ani. Că el are 28.  Încerc sa nu strig şi eu şi ii arat că medicul a completat greşit si că eu am tradus ce a scris medicul. Da de unde! Nu dom-le, el vrea să schimb cu 28. Îi explic de ce nu pot schimba.  Ca argument spune " Pai nu se vede ca sunt tânar". OK, dar cine îmi garanteaza că e actul lui? apoi ia pixul, modifica el pe original, şi mi-l aruncă triumfator sub nas. Îl refuz din nou. Cere să imi vadă şeful. Haha. Ghinion. Eu sunt. OK. Dar nu se dă batut. Ca argument, mă face tâmpită. Aşa verde în faţă. Pai nu sunt eu tâmpita dacă nu imi dau seama că in baza celorlator 2 acte, el nu are decat 28 de ani? Pai eu sunt Sherlok Holmes? Mama Omida? Fac puzzle?

A plecat furios. Ducă-se. Precis găseste vreun traducator sa facă ce vrea el. CEEA CE DUCE LA PROBLEMATICA ETICII.
Care nu prea există. Traducatorii independenţi îşi văd de grijă, ştiu că nu merită riscul.
Traducatorii sibieni, majoritatea colegilor mei, au trecut prin experienţa numită M. No, dragii mei, acolo se duc toţi aştia pe care îi refuzam. Ăla e locul izbavirii. Acolo se fac traduceri fără ştampila traducatorului ci doar cu ştampila firmei (caz in care, notarul legalizeaza semnatura cui?-mister). Acolo te pune seful să modifici originale, că dacă nu te dă afară cum are el chef (făra preaviz, restul de concediu platit, şomaj etc).  Acolo te obligă să lucrezi şi acasă pe gratis, acolo  nu ai niciun cuvânt de spus.  In fine. Pentru nebunii 1 si 2- mergeti acolo.  

Ideea de fond e- ca traducător ai o răspundere mare şi nu îţi poţi permite să faci compromisuri. 
Ştiu că cei care nu lucrează cu acte vor, dar trebuie refuzaţi. Chiar dacă e Şeful.