Domnisoara Einstein-Philip Sington

Berlin 1933: o tanara este gasita inconstienta in padure si internata cu amnezie in clinica de psihiatrie Charite. Singurul indiciu gasit asupra ei este programul unei conferinte sustinute de Albert Einstein. Tabloidele vuiesc- cazul "Domnisoarei Einstein" cum o numesc ele, devine de interes public, fiecare avand teoria lui.

Dr. Martin Kirsch, fascinat de caz, se implica mai mult decat ar trebui. Intreprinde cercetari ample, care ies din sfera lui profesionala, care il duc pana la Zürich si la Novi Sad. Totodata trebuie sa lupte pentru postul lui in clinica,  si chiar pentru viata. Fantomele trecutului, sub forma fratelui mort  intr-un razboi inutil, isi cer tributul. Si peste toate, incepe sa isi puna semne de intrebare despre relatia cu logodnica lui Alma. Oare ea sa fie aleasa?

Toate se desfasoara pe fundalul ascensiunii la putere a regimului nazist, care isi pune amprenta si pe domeniul de activitate al doctorului. Desi isi dedica viata muncii, incheie fara sa vrea un pact faustic, devenind, spre oroarea lui, un factor important in psihiatria de influenta rasista.

Bunul  Dr. Kirsch are cam multe probleme de rezolvat, pe langa tratamentul domnisoarei E, numita de el Maria, si din pacate, multe din problemele si temele atinse de autor raman in aer, nerezolvate- inutilitatea razboiului, experimentele inumane pe pacentii psihici din institute si clinici, politica nazista din Cel de-al III-lea Reich, pozitia femeii. Cititorul invata putin despre psihiatria primitiva a anilor 1933, teoriile cuantice ele lui Einstein pe intelesul tuturor, istoria "Camasilor Brune" si programul nazist de igiena rasiala a doctorului Eugen Fischer. Da, eugenie and co. Pentru cultura generala, Fischer nu a fost condamnat niciodata, desi programul T-4 a facut 250.000 de victime -persoane cu handicap, iar alte 400.000 de pacienti psihiatrici au fost sterilizati fara voia lor. 

Stington descrie totul convingator si veridic. Uneori prea veridic,  naturalist, aducandu-mi aminte de E. M. Remarque, reusind sa prezinte nesiguranta si atmosfera de catastrofa iminenta asociata ascensiunii lui Hitler la putere. 

Nu as numi cartea un thriller, desi are acel grad de suspans care te face sa intorci paginile. Nu e nici roman biografic, desi se bazeaza pe personaje arhicunoscute-Einstein,  Max von Laue- dar si mai putin cunoscute-Mileva Einstein si Eduard Einstein. Nu e nici poveste de dragoste, desi intre el si Maria se infiripa ceva, plapand.

 "Nimic nu are sanse mai mari de a strica  o poveste buna decat un final  putin probabil." O spune chiar  Eduard Einstein, fiul mai putin cunoscut al marelui Einstein,  internat intr-o clinica psihiatrica in Elvetia. Se pare ca si cele mai mari genii au secrete de ascuns, si Einstein nu face nicio exceptie. Din acest punct de vedere, romanul e perfect. 

Aceasta recenzie face parte din campania vALLuntar, iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA- pentru 15 comentarii se va planta cate un pom. Nu e fain?

SPOILER!

Hai, ca stim cu totii inca din titlu ca e fata  lui Einstein, data spre adoptie... Acesta e marele defect al romanului, previzibilitatea. Si un Einstein antipatic, rece, afemeiat.