Totul a pornit de la un post al unui blogar pe care il urmaresc de curand, in care sustinea ca e undeva o conspiratie, ca pleaca intelectualii romani si vin irakieni, iranieni, chinezi si altii la munca pe 3 lei. Ieri, asta faceam noi in Italia si Spania. Atunci nu era conspiratie. Depinde de partea in care te afli.
Autorul ne indemna sa vorbim cu prietenii din afara, sa le trezim nostalgia sa se intoarca in tara. PARDON? La ce sa se intoarca? Majoritatea au acolo deja casa, servici, familie, copii merg la scolile de acolo, au acte straine, sunt integrati aproape perfect. Jalea din tara o cuoastem. Stati unde sunteti. Argumentam ca "ubi bene, ibi patria" si ca de pamantul natal ma leaga doar amintiri si atat. Pe care mi le pot face si aiurea. Ca Sarmisegetuza nu imi hraneste copii si ca de pe Ceahlau nu ploua cu bani. Sincer, imi place Sibiul, sunt legata de el, de oamenii lui, de amintirile de aici, de casa, de familie. Iubesc orasul asta si ce simbolizeaza el pentru mine. Pana la iubirea de patrie mai e mult.
a. Ce e patria? Chiar m-am nascut cantand Miorita? Imi curge prin vene sangele lui Stefan cel Mare? Hm. Sa vedem: 1. NU 2. Aprox, dar nu are relevanta.
b. Care sunt granitele patriei? Granitele artificiale si mult-schimbatoare ale tarii? Iubesc holdele de grau pana la granita? Draga-mi-i Dunarea de la intrare in tara incoace? Carpatii de la rusi incolo-s naspa?
c. De ce sa ma simt "legata de plaiurile marete si sfinte" ale Iasiului, de ex. cand nici macar nu am fost pe acolo? Pentru ca acolo traiesc romani? Avem si in Italia...Pentru ca acolo se vorbeste limba mea? Pentru ca suntem "frati"? Constientizati aiureala? Care este criteriul?
Si acum ajung incetinel la o concluziune romanticoasa si pasoptista...iubirea de patrie e ceva ce se invata. Si ca orice lucru ce se invata, trebuie sa aiba un folos. Uite ca acum dau si de miezul chestiunii. BANG! Sunteti romani, iubiti-va patria si mergeti la razboi, pentru binele cuiva, ca doara de aia exista razboaie. Adica manipulare se cheama. Pentru "tarisoara asta..", exploatand sentimente artificale, se cer multe sacrificii. Mai degraba se cereau, ca acum nu-i mai pasa nimanui.
Patria e strict ce e in jurul meu. Casa, familie, oras, regiune. Nu ma pune sa simt iubire pentru Delta Ea e frumoasa, da, imi place, traiesc romani si acolo si ma inteleg cu ei, nu supunem acelorasi legi si votam acelasi presedinte. Dar cam atat. Nu cred ca am sa imi las caminul sa lupt pentru ea.Eventual pentru oamenii de acolo.Sau pentru bucata de teren agricol din care as putea lua profit, ca persoana sau ca stat, dar nu pentru chestii aburistice si justificari melodramatice.
Si da, daca ma mult in Austria, ea va fi a doua mea patrie. Si voi simti in germana si voi canta imnul lor cu drag. Pentru ca m-au primit si m-au apreciat.
Pentru patrioti- una dintre ultimele granite care dispare in video o cea cu Moldova...
5 comentarii:
Still Stuck on Serj, ha? Eu ascult de câteva zile Bari Aragil :).
Hmm... ai dreptate. Lucrurile nu mai sunt cum au fost. Păcat că atâția români au murit pentru ca noi să avem libertatea de a asculta manele :|.
Și din mine strigă Danemarca sau Suedia. Sau Brazilia... :)
cam asa gandesc si eu...
dar Delta e frumoasa... italienii n-o au:)
de ce sa nu-ti permiti aroganta sa o consideri "acasa"?... risca :)
:)) fantezist blog-erul respectiv.
Na, eu consider termenul original de patrie, inainte sa fie folosit excesiv si distorsionat, ca fiind casa noastra, unde ne simtim bine si in siguranta.
Si eu as vrea sa nu mai fie granite, si limitari artificiale, dar din pacate se poate doar in anumita masura (pentru ca unele state sun fani de granite). :P In plus e o vorba: avem conducatorii pe care ii meritam, care se descurca si ei cum pot, si nu doar in romania. :P
Si nu trebuie sa stai in romania ca sa poti zice ca esti patriot (si termenul asta a devenit desuet, dar tot il folosesc).
Eu m-as simti confortabil in Anglia!
=...E UN ZID...
(dar in original rima este BAIAZID)
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Trimiteți un comentariu