miercuri, 10 noiembrie 2010

Octavian Goga are nevoie de tine!




Este născut la Răşinari, lângă Sibiu. Provine dintr-o familie de intelectuali de origine aromână. Face şcoala la Răşinari şi liceul la Sibiu (la Colegiul Gh. Lazăr). Se mută la Braşov terminându-şi studiile în 1900. De aici pleacă la Budapesta şi Berlin unde studiază literele şi filosofia.

Debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează. Rămâne director al revistei până în 1912. Colaborează cu ASTRA fiind începând cu 1906 secretar al organizaţiei, astfel încât între 1907 – 1909 editează la Sibiu revista „Ţara noastră” (pe care o reeditează la Cluj între 1922 – 1931 şi la Bucureşti între 1932 – 1938). Devine cunoscut între românii transilvăneni prin articolele sale unioniste şi antiimperiale.

În 1920 devine membru al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924.

Primele poezii şi le publică în „Tribuna” sub pseudonimul Tavi în 1897. Continuă să publice în reviste din Budapeste, Oradea şi Sibiu, prima poezie publicată sub numele real fiind în 1903 (poezia „Sfârşit de septembrie”). În 1905 îşi publică primul volum de poezii (numit simplu „Poezii”) fiind bine primit de critica vremii, volumul fiind republicat la Bucureşti şi Sibiu. Scrie piesa de teatru „Domnul notar” jucată în 1914 la Bucureşti şi „Meşterul Manole” în 1928. de asemenea traduce scrieri din limba maghiară şi germană.
Datorită poziţiei sale politice şi culturale, este arestat în 1911 la Szeghed şi din nou în 1913. În timpul războiului se mută la Bucureşti unde susţine unificarea Transilvaniei cu România. Participă ca reprezentant al Transilvaniei la Congresul extraordinar al Ligii Culturale în 1914.Semnează scrisoarea ziariştilor ardeleni refugiaţi ce va fi publicată în revista „Epoca” în 1915. Pentru activitatea sa este condamnat la moarte în contumacie de către statul Austro-Ungar. În 1916 se înrolează în armată şi luptă pe frontul dobrogean. Pleacă la Paris când România semnează pacea cu Puterile Centrale unde participă la constituirea Consiliul naţional al unităţii române.

Revine după Unire la Bucureşti unde se implică în politică, fiind parlamentar în mai multe legislaturi. Îşi crează propriul partid denumit Partidul Naţional Agrar. Se alătură partidului de extremă dreaptă a lui A.C. Cuza formând Partidul Naţional Creştin, ajungând a fi numit în 1937 prim ministru. Legislatura sa este din păcate amintită prin decizile antisemite ce le va reglementa, rămânând renumit „Planul Madagascar” (deportarea evreilor fără cetăţenie din România). Poziţia sa pro-nazistă îl va afce să pornească discuţii cu Germania şi Italia în vederea semnării de tratate.

Moare în 1938 la Ciucea în reşedinţa sa, din cauza unui infarct. Este înmormântat la conacul său din localitatea amintită.

Puteti vota cel mai mare sibian dintre ultimii 10 finalisti pe blogul lui Tudor sau Razvan, sau pe pagina campaniei, si avem si Faceboook.

Niciun comentariu: